Din punct de vedere etimologic, termenul logopedie, desemnează activitatea de educare a vorbirii.
   Logopedia este o disciplină psihopedagogică destinată studierii, precum şi reeducării sau terapiei persoanelor cu un limbaj deficient sau handicapat, utilizând metode şi procedee specifice.
    Logopedia are prin excelenţă, un caracter aplicativ, de prevenire şi înlăturarea tulburărilor de limbaj în vederea dezvoltării psihice armonioase a persoanei, de a stabili sau restabili relaţiile cu semenii săi, de a se forma şi dezvolta pe măsura disponibilităţilor sale.Perioadele favorabile pentru o acţiune logopedică eficace, sunt preşcolaritatea şi şcolaritatea mică, deoarece la aceste vârste, tulburările de limbaj sunt mai uşor de corectat, decât la vârstele adulte, când pot apărea tulburări de personalitate şi fenomene de inadaptare socială.
Relaţiile interdisciplinare ale logopediei sunt, în special, cu psihologia generală, cu domeniul medical (ORL, neurologie, stomatologie) și cu diverse discipline ale lingvisticii (mai ales psiholingvistica).

tulburari limbaj
   ETIOLOGIA tulburărilor de limbaj
    Tulburările de limbaj sunt determinate de acţiunea unor procese complexe care intervin:
    A. în perioada intrauterină a dezvoltării fătului:
• diferite intoxicaţii (cu alcool, tutun, medicamente, substanţe toxice);
• boli infecţioase ale gravidei;
• incompatibilitatea factorului Rh între mamă și făt;
• carenţele nutritive;
• traumele mecanice care lezează fizic organismul fătului;
• traumele psihice suferite de gravidă (neacceptarea psihică a sarcinii de către mamă, trăirea unor stări stresante, frământările interioare, spaimă, emoții intense, care îşi pun amprenta asupra dezvoltării normale a fătului).
   B. în timpul naşterii:
• naşterile grele şi prelungite, care duc la leziuni ale sistemului nervos central;
• asfixiile ce pot determina hemoragii la nivelul scoarţei cerebrale;
• traumatisme obstetricale;
• diferite traume fizice la nivelul aparatului fono-articulator
    C. după naştere, acestea pot fi:
1)cauzele organice pot fi la rândul lor:
• de natură centrală (traumatisme mecanice, care pot afecta zonele corticale, unde se află situaţi centrii corticali responsabili pentru diferite funcţii psihice);
• de natură periferică (boli infecțioase: meningita, encefalita, oreonul, pojarul, rujeola şi scarlatina);
• intoxicaţiile cu substanţe chimice, medicamente şi alcool;
• afecțiuni ale aparatului auditiv și fonoarticulator (perforarea timpanului, defecte ale buzelor, limbii, vălului palatin).
2) cauze funcţionale, care constau în funcţionarea defectuoasă a oricăruia din segmentul limbajului, fie că este segmentul senzorial, segmentul de recepţie al vorbirii sau segmentul motor sau efector al vorbirii al aparatului maxilo-labio-dentar, putând afecta oricare din momentele pronunţării: expiraţie, fonator, articulaţie;tulburări ale proceselor de excitație și inhibiție corticală și ale funcționalității SNC.
3) cauzele psihoneurologice, se manifestă în predilecţie la alienaţi mintal, respectiv la subiecţii cu tulburări ale reprezentărilor optice, acustice şi la cei cu tulburări de personalitate, respectiv cei foarte timizi sau foarte infatuaţi;
4) cauze psihosociale, care au cea mai mare frecvenţă, iar efectele lor negative afectează dezvoltarea limbajului şi întreaga dezvoltare psihică a omului:
• metode greşite în educaţie;
• slaba stimulare a vorbirii în ontogeneza timpurie;
• încurajarea copilului mic în folosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzamentul adulţilor;
• imitarea unor modele cu o vorbire incorectă în perioada construirii limbajului;
• stresul şi suprasolicitări psihice;
• fenomenele de bilingvism.
  5) cauze psihopedagogice, care determină în special tulburări de ritm și fluență a vorbirii:
• deficiențe mintale
• tulburări ale proceselor cognitive, în sfera reprezentărilor vizuale și auditive, memoriei, atenției;
• tulburări în sfera personalității (timiditate, neîncredere în sine, supra-aprecierea imaginii de sine);
   6) cauze psihosociopedagogice:
• slaba stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie;
• stimularea (chiar și imitarea) unei vorbiri deformate,
• necorectarea la timp a defectelor de vorbire;
• suprasolicitare, stări de conflict, oboseală;
• fenomenul de bilingvism, atunci când copilul începe să învețe o limbă străină înaintea formării deprinderilor pentru limba maternă.

CLASIFICAREA tulburărilor de limbaj

     Prezentăm în continuare o clasificare a profesorului Emil Verza, care s-a impus în literatura de specialitate europeană a ultimilor decenii şi include următoarele categorii de tulburări:
• tulburări de pronunţie sau articulaţie (dislalia, rinolalia, disartria);
• tulburări de ritm şi influenţă a vorbirii (bâlbâială, logonevroză, tahilalia, bradilalia, aftongia, tulburări pe bază de coree, tumultus sermonis);
• tulburări de voce (afonia, disfonia, fonoastenia, mutaţia patologică a vocii, etc.);
• tulburări ale limbajului citit-scris (dislexia-alexia şi disgrafia-agrafia);
• tulburări polimorfe (afazia şi alalia);
• tulburări de dezvoltare a limbajului (mutism psihogen sau mutism electiv sau voluntar, retard sau întârziere în dezvoltarea generală a vorbirii, disfuncţiile verbale din autismul infantil de tip Kanner, din sindroamele handicapului de intelect).
• tulburări ale limbajului bazat pe disfuncţiile psihice (dislogia, ecolalia, jargonofazia, bradifazia).
    Etapele programului specific de terapie logopedică:
• activităţi de gimnastică cu accent pe antrenarea organelor articulatorii principale (limbă, buze, mandibulă etc.)
• educarea respiraţiei verbale şi neverbale;
• formarea şi exersarea psihomotricităţii manuale;
• educarea auzului fonematic;
• impostarea (învăţarea articulaţiei) sau corectarea sunetului afectat sau recunoaşterea grafemului şi scrierea acestuia ori articularea ritmică a silabelor şi cuvintelor;
• integrarea elementelor învăţate în activităţi complexe verbale şi acţionale de tip joc didactic, conversaţie, competiţie

Please follow and like us:
Tulburările de limbaj ( parte introductivă)
Etichetat pe:                

Anunta-ma daca iti place....

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Urmărește-ne și pe Facebook!

Nu uita să dai like!


This will close in 15 seconds